Dupa aproape 10 ani de prezenta pe scena muzicii electronice din Romania, ca organizator de petreceri, jurnalist, PR, strut, prajit, clubber si ce alte calificative si meserii exista in aceasta industrie, dar mai ales jurnalist, daca se poate asocia clubbing-ul cu jurnalismul, dar presupunem ca da pentru ca nu vrem sa cautam alt termen, ajungi sa stai de vorba cu toti "greii" din industrie.
The Chemical Brothers, Dimitri from Paris, Above & Beyond, Juan Atkins, Derrick May, Carl Craig, Jori Hulkkonen, Dominik Eulberg si o multime de alti artisti pe care i-am uitat, fara sa imi doresc sa-i fi uitat.
In 2010, primul interviu pe care am avut placerea sa-l fac a fost cu domnul Ripperton. Initial, press managerul sau a trimis un soi de comunicat de presa cu viitorul sau disc, Niwa, care va aparea la Green. Dupa prima ascultare am strambat din nas, dupa a doua ascultare mi-am zis ca daca ma gandesc bine, e chiar interesant, iar dupa a sasea ascultare am ajuns sa-l iubesc.
Dupa aceea, vine curiozitatea femeiasca specifica si am dat un search cu fata omului, sa vad doar cu ochii mei cine a facut acele piese. La prima vizionare, am spus ca e clar, trebuie sa-i iau interviu. Daca nu macar pentru ca e un artist extrem de talentat, macar pentru ca este foarte dragut :).
Mare mi-a fost mirarea cand am dat peste un om plin de surprize, placut, cu viziuni pozitive, cu afinitati muzicale speciale si cu teorii despre viata, muzica si umanitate de-a dreptul impresionante. Aproape ca am ajuns sa regret ca nu m-am nascut in Elvetia.
Ba, mai mult, nu exista placere mai mare ca atunci cand stai ore intregi sa pregatesti un set exact de intrebari, ca pana la urma sa nu fi nevoit sa te uiti peste ele in timpul interviului, pentru ca te trezesti intr-o discutie libere, funny si interesanta, nu un interogatoriu plicticos.
Un individ care produce muzica din pasiune, care sta intr-un orasel in munti, isi creste copilul si din cand in cand mai ofera cate un release, sau un album, sau un mix tocmai bun pentru a mai evada din plictiseala gernerala a acestei scene.
In fine, va rog sa nu criticati nota personala a acestei... nu ii pot spune stiri, ci prezentari a unui interviu pe care trebuie sa-l ascultati, pentru ca nu in fiecare zi se intampla sa nu regreti ca-ti dedici timpul, viata, nervii si creierii ascestei meserii, si singurul regret sa fie ca nu ai apucat sa intrebi tot ceea ce ai fi vrut.
Sursa: Beatfactor
BIO:
